Rețete

Cozonac – rețetă chiar și pentru începători

December 4, 2020
Cel mai bun cozonac

Hey, dragilor! O să încep prin a spune: sărbătorile vin, sărbătorile viiiiin, e minunat și totul e ca-n povești…(știți reclama?)

Când mă gândesc la Paște sau Crăciun, printre primele lucruri care îmi vin în minte se află cozonacul făcut de mama, ori de bunica prietenului meu, fiind unul din deserturile pereferate de noi toți pentru sărbători.

Fiecare gospodină are rețeta ei de cozonac, iar gospodinele din familia mea de fiecare dată mai schimbă câte ceva, lucru care nu garantează mereu succesul. Pentru mine rețeta de cozonac era genul ală de test care te califică la bună de măritat și dacă nu era cu pandemia nu cred că m-aș fi băgat să încerc să fac.

Anul acesta, Paștele a coincis cu carantina în România, iar asta ne-a cam ținut departe de familie. Cu toate astea, mi-am dorit să mă simt mai aproape de ce ar fi însemnat sărbătorirea cu ei, pregătind felurile de mâncare pe care mama le pregătește de obicei. Așa am ajuns să fac pentru prima dată, de Paște, cozonac, rețeta fiind primită de la bunica prietenului meu.

Fără să mă laud, a ieșit cel mai bun cozonac pe care l-am mâncat de când mă știu și nu spun doar eu asta, au confirmat și vecinii, și în același timp prietenii noștri, cu care am putut fi împreună de Paște stând atât de aproape.

Sărbătorile de iarnă se apropie, iar la cât am lăudat cozonacul făcut de mine, mama a devenit curioasă și i-am promis că voi face și pentru Crăciun (asta așa, ca să primesc nota finală de la curtea supremă).

Ca să mă asigur că îmi iese bine și nu a fost doar norocul începătorului, de 1 decembrie când am împodobit și casa și bradul cu straie de sărbătoare, am făcut repetiție pentru Crăciun și am făcut iarăși cozonac.

A ieșit la fel de bun, a trecut și testul timpului, pentru că deși cam toți cozonacii sunt buni când sunt proaspeți, e foarte importantă și proba timpului: cum se păstrează și a doua sau a treia zi de Crăciun, asta dacă mai rămâne ceva.

Asta m-a făcut să împart și cu voi această rețetă pentru că nu e grea, iar dacă eu mereu am trăit cu impresia că rețeta de cozonac este una grea și nu o poate face oricine, eu mi-am schimbat părerea și sper că vă voi determina și pe voi să încercați.

Nu o să mă mai lungesc, pentru că și așa am făcut o ditamai introducerea, trecem la rețetă și mai povestim pe parcurs.

Ingrediente pentru cel mai bun cozonac (cei mai buni doi cozonaci)

  • 6 ouă (toate gălbenușurile pentru aluat, 3-4 albușuri pentru cremă)
  • 60-70g drojdie proaspătă sau păstrând următoarea proporție drojdie uscată: 40g drojdie proaspătă = 20g drojdie uscată
  • 1kg de făină pentru cozonac
  • 400ml lapte
  • 1 linguriță rasă de sare
  • 300g grame de zahăr (aluat) + 150/200g pentru cremă
  • 200ml grăsime (100ml ulei + 100g unt topit)
  • cacao, rom, coajă de lămâie, nucă, rahat, stafide
  • 4 pliculețe de zahăr vanilat

Mod de cozonăcit, adică de preparare

Făina se lasă de cu o seară înainte pe calorifer pentru a vă asigura că este uscată bine. De asemenea, ouăle se scot din frigider înainte de a vă apuca de treabă.

Într-un castron suficient de mare (eu am unul de 7L, dar de data asta deși am făcut numai pe jumătate compoziția, mi-a crescut foooarte mult, deci asigurați-vă că aveți un castron mare) se pune făina. În mijlocul făinii faceți un mic cuib unde vom pune maiaua la crescut.

Din cei 400ml de lapte, încălziți pe foc cam 150ml cu o linguriță de zahăr, apoi, după ce s-a încălzit, adăugați drojdia și puneți puțină făină până obțineți o cocă moale. Compoziția obținută se adaugă în castron în cuibul din făină și se lasă la crescut.

Grania faina

* Cât timp crește, să vă spun o poveste și un trick: când eram mică și mama făcea cozonaci, la prima oră a dimineții dădea drumul la cuptor pentru a face căldură în bucătărie, iar când punea la crescut aluatul, sus pe sobă (soba e doar obiect decorativ, nu am mai folosit-o de când eram eu și sora mea foarte mici), era regulă: nu te plimbi pe uși, altfel nu mai crește cum trebuie. Îmi amintesc și acum ce tărăboi mai era când îndrăzneam să trecem prin bucătărie.

Acum ca să ajungem la trick, eu ca să nu am problema plimbatului pe uși și pentru că am un cuptor electric, l-am pornit la minimum, 50 de grade celsius și atât pentru maia, cât și pentru aluat, am băgat castronul în cuptor și a stat liniștit acolo, având o temperatură constantă. De asemenea, castronul meu are și capac și am pus și capacul, am mai văzut varianta cu folie alimentară sau cum făcea mama cu un prosop, dar pentru mine a fost ușor așa, poate țineți cont când vă cumpărați castronul pentru cozonaci.

Acum că a crescut maiaua, trecem mai departe cu rețeta. Luăm castronul și pe margine de jur împrejur punem: zahărul vanilat și gălbenușurile. În laptele rămas punem lingurița de sare, zahărul, esența de rom și coaja de la o lămâie și se încălzește totul pe foc.

După ce s-a încălzit, turnăm laptele tot așa de jur împrejur pe marginea castronului și vom începe să amestecăm. Se amestecă totul până la omogenizare, spărgând gălbenușurile pe rând.

Atunci când ați obținut o compoziție omogenă, puneți pe foc la încălzit unul și uleiul, până se topește unul. Grăsimea se va incorpora treptat în felul următor: încep prin a spune că una lume zice că frământatul e secretul pentru cozonaci.

Funny story țin minte când eram mică s-a nimerit să fiu la nașa și nasul meu de sărbători și nașul trebuia să îi țină nașei de castron, atât de serioasă era treaba la ei cu frământatul. Sau anul trecut în Ajun, mama nu avea somn, iar eu spre dimineață m-am trezit brusc din somn auzind niște boncănituri: era mama care trântea pe masă cozonacul adicătelea dădea cu el de toți pereții. 

În rețeta asta nu e vorba despre niciun crime secene, nu trebuie să vă bateți cu cozonacul sau să apelați la vecini să vă țină de castron :))

Pentru incorporarea grăsimii, treptat vă turnați pe mâini, mai frământați puțin, după care rupeți aluatul în bucățele mici, după care iar formați o bilă mare. Repetați procedura asta cu turnatul grăsimii pe mâini, rupt aluatul biluțe mici, incorporați treptat iar în bila mare, asta cam de 3-4 ori sau mai simplu până terminați toată grăsimea.Cozonac

Aluatul obținut la final ar trebui să fie unul elastric și lucios, deloc lipicios.

Faceți o bilă mare și puneți-l în castron pentru a-l da la crescut așa cum vă spuneam mai sus sau cu făcut saună în bucătărie și lacăt pe ușă.

Eu l-am lăsat la crescut cam o oră și 15 minute și a crescut foarte mult, voi îl puteți lăsa până vi se pare suficient de crescut.

Înainte de a-l deranja, albușurile păstrate pentru cremă se bat spumă, adăugând treptat zahărul, ca pentru bezea. Când albușurile sunt bătute bine, adăugați cacao, eu am pus cam două trei linguri, esență de rom,  și mai bateți cu mixerul pentru o incorporare bună. Apoi adăugați nuca tăiată grosier și stafide și amestecați cu o spatulă.

Aluatul se ia de la crescut și îl vom împărți în două. Prima jumătate o împărțim iar în două și vom întinde cu mainile (eventual pe mâini vă dați cu puțin ulei) câte o foaie.

Pentru prima foaie, îndindeți aluatul, dați-l cu crema obținută mai devreme (ea trebuie împărțită în 4 părți egale), după care adăugați bucățele de rahat, tăiat în prealabil în bucăți mici.

Foaia se rulează pe cât posibil ca la ruladă, dar fără se se rupă. Repetați procedura și pentru a doua foaie, după care cele două se vor împleti, răsucind una după cealaltă, pentru a obține forma specifică de cozonac.

Cozonacelul astfel obținut se transeferă într-o tavă (eu am folosit unele de chec, dar cu o lungime ceva mai mare 35cm) unsă cu unt. Facem la fel și cu cealaltă jumătate de aluat și cei doi cozonăcei se mai lasă la crescut în tăvi, cam 20 de minute, de data aceasta eu i-am lăsat pe ușa cuptorului.Crustă cozonac

După ce au mai crescut și în tavă, luăm două ouă pe care le separăm și amestecăm puțin gălbenușurile, urmând să ungem cozonacii cu ele, pentru o crustă lucioasă și crocantă!

Nu știu dacă și pentru voi, dar pentru mine cea mai bună parte o reprezintă crusta de deasupra și plăcerea mea era zahărul preserat, pe care l-am pus și eu din belșug!

Cozonacii de bagă la copt, eu am procedat așa: 10 minute i-am copt la 180 de grade, după care am lăsat cuptorul la 160 de grade celsius în total au stat cam 55-60 de minute.

E bine să nu deschideți prea des (de preferat spre deloc) ușa cuptorului când aceștia se coc, însă spre final când încep să capete culoarea dorită puteți face testul scobitorii pentru a vă asigura că s-au făcut cum trebuie.

Dragilor, aceasta este reteța de cozonac cu care eu l-am cucerit pe prietenul meu a doua (sau poate a noua) oară după aproape 9 ani de relație, se pare că fac cel mai bun cozonac!

Eu vă încurjez să încercați și voi, nu este atât de greu precum poate părea, iar dacă timpul vă permite și pandemia poate vă tine departe de familie, vă puteți bucura singuri/singure cu un cozonac DE-LI-CIOS!

Vă las pe final și articolul meu scris anul trecut cu câteva rețete de prăjituri potrivite pentru sărbători, asta așa în caz că nu vă aventurați la rețeta de cozonac! Pupiciuri!

 

Like
1

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *