Rămăsesem datoare cu acest articol, dar am avut o perioadă ceva mai aglomerată la muncă și nu am avut timp până acum de el. După cum spune și titlul vin cu o nouă recomandare pentru destinațiile de weekend și anume: Plaiul Foii.
Prima dată când am auzit de această locație a fost în cărțile Irinei Binder, volumele Fluturi, cărți care au făcut mare vâlvătaie la momentul lansării, cărți pe care le-am citit pe nerăsuflate, deși ultimul volum nu mi s-a mai părut așa interesant fiind aceeși poveste din perspectiva altui personaj, dar le recomand oricum!
Revenind, în cărțile mai sus menționate am auzit prima dată de Plaiul Foii și cumva autoarea a creat un cadru aparte în romanul ei, iar pentru mine a devenit o destinație unde îmi doream să merg.
Mereu mi-a plăcut ideea de toamnă la munte și anul acesta, cum probabil și alții au făcut, din dorința de a mă îndrepta spre destinații din România, în cadru cât mai natural, am decis că un weekend prelungit la Plaiul Foii este exact ce îmi trebuie pentru reîncărcarea bateriilor.
Plaiul Foii este o destinație aflată la aproximativ 12km de Zărnești, drum ce durează aproximativ 3 ore cu plecare din București vineri dimineața. Aflată la poalele munților Piatra Craiului, peisajul din zonă îți taie resepirația.
Despre cazare
Atunci când am ales cazarea am vrut ceva cât de cât retras, cu o grădină mare și bucătărie proprie. Deși știam de la Irina Binder de Casa Crăița, am mai căutat puțin și am dat peste Cabana Plaiul Foii, locație pe care o recomand 100%.
Am avut ceva emoții până să ajungem acolo din două motive. Primul era reprezentat review-urile în care lumea se plângea de servirea lentă la terasă/restaurant și al doilea a fost faptul că nu am reușit să iau legătura cu ei așa ușor.
Au răspuns destul de greu la telefon/what’s app/messenger, dar într-un final am reușit să fac rezervare. Am cerut în mod special o cameră cu balcon și am avut noroc (am înțeles că e full cam tot timpul anului) și am găsit o cameră liberă.
Odată ajunși acolo toate temerile mele au dispărut. Locul este desprins din povești! A fost exact ce căutam: o pensiune cu o grădină mare, cu leagăne în care să poți să stai la un pahar de vorbă privind spre creasta munților și să te relaxezi în voie!
Camera pe care am rezervat-o a fost situată la mansardă, o cameră dublă cu baie proprie (toate camerele au baie) și cu balconul mult dorit unde am putut sta atât seara să ascult susurul Bârsei, dar și dimineață să mă las scăldată de soare. Și da, poate sună prea poetic și prea siropoasă formularea, dar cred că acesta a fost unul dintre cele mai frumoase mini concedii din România și de aici și încântarea mea!
Revenind de la cameră și pensiune, mi-a plăcut foarte mult faptul că totul este în același stil, toate camerele au același confort, lemnul pe care îl vezi la cadrele ferestrelor îl găsești și în mobilier, iar corpurile de iluminat sunt toate la fel peste tot conturând frumos povestea locului.
În ceea ce privește curățenia, nu am de ce să mă plâng, camera a fost curată, la fel și baia, nu am avut nicio nemulțumire din punctul ăsta de vedere.
Ce mi-a mai plăcut a fost ca prin holurile pensiunii sunt amenajate locuri unde poți sta să citești, având chiar și o mini bibliotecă.
Restaurantul după cum ziceam păstrează designul camerelor și întregului loc. Mi-au plăcut desenele de pe peteți și ce am apreciat foarte mult a fost faptul că se ține cont de restricțiile privind distanțarea.
Noi am încercat să luăm masa afară, dar sămbătă seara a fost ceva mai răcoare și eram după un traseu de 18km (traseu despre care vă voi vorbi mai jos) și am simțit nevoia de a sta în interior la căldurică.
Privind review-urile legate de servirea lentă, deși nu am avut parte, pot să înțeleg de ce s-au plâns unii oameni. În curtea pensiunii există mese peste tot unde oamenii pot lua masa și am văzut că sunt oameni care veneau doar pentru asta.
Fiind un loc pe o întindere destul de mare este greu pentru ospătari să observe fiecare persoană nouă, eu însă, atunci când am vrut ceva și nu voiam să aștept prea mult am făcut semn unui ospătar sau am mers direct la bar și am fost servită imediat.
Legat de distanțare și alte reguli: oamenii de acolo chiar le respectă. Toți ospătarii poartă măști, mesele sunt distanțate atât în exterior cât și în interior și un lucru care m-a surpins plăcut, atunci când ne-am așezat la masă ospătarul care ne-a servit a venit, a schimbat șervetul de pe masă, a șters masa cu dezinfectant, lucruri mărunte care îți oferă un confort psihic atunci când sunt respectate având în vedere contextul (covid) și nu numai!
Mi se par lucruri de bun simț care ar trebui făcute indiferent de pandemie sau nu, dar care din păcate nu se întâmplă peste tot.
Mâncarea este bună, am mâncat și mai bună, însă per total aș acorda un 8.5 din 10! Am plecat de acasă cu o listă de pofte în materie de mâncare și pot să vă zic că am fost pe deplin mulțumită de la pomana porcului cu mămăliguță și murături, la papanași, plăcinte, jumări și bânză de burduf cu ceapă verde, pe toate le găsiți în meniu, iar prețurile mi s-au părut în regulă.
Prețul camerei a fost de 200 de lei pe noapte și găsiți mai multe detalii despre aici sau pe facebook-ul lor. V-am zis, dacă nu vi se răspunde din prima, mai încercați, e prea frumos ca să ratați asemenea locație!
Despre împrejurimi
Noi ziua de sâmbătă am rezervat-o unui traseu pe care am vrut musai să-l facem și anume de la Fântâna lui Botorog (Zărnești) spre Cabana Curmătura (traseu linie galbenă, aproximativ 3h, dificultate medie spre mică) cu întoarcere pe Prăpăstiile Zărneștilor (de la Cabana Curmătura traseu linie albastră, aproximativ 3h30m, dificultate medie, cu porțiuni ceva mai greuțe decât cel cu linie galbenă).
O să vă povestesc și despre traseu, dar întâi vreau să vă spun aceasta nu este o destinație numai pentru cei care fac trasee pe munte. Nici pe departe, este un loc nemaipomenit pentru reîncărcarea bateriilor, un loc unde să-ți aduni gândurile și să devi recunoscător pentru tot ce ai.
De la cabană în susul și în josul străzii puteți face plimbări foarte frumoase! Râul Bârsa trece fix prin fața cabanei, iar muntele este fix acolo la picioarele voastre. Chiar dacă alegeți să mergeți numai pentru relaxare, este o alegere bună, merită măcar o dată să mergeți la Plaiul Foii.
Drumul dintre Zărnești și Plaiul Foii este asfaltat, poate fi parcurs cu orice fel de mașină, de la cabană puteți închiria biciclete, mai jos spre Zărnești este și cabana Popasul Craiului, cabană care ocupa locul doi pe lista mea în cazul în care nu reușeam să găsesc o cameră liberă, unde puteți face echitație. Am văzut oameni cu căluți pe stradă plimbându-se și admirând peisajul ceea ce mi s-a părut o activitate frumoasă atât pentru cei mari, cât și pentru cei mici.
Un alt lucru pe care îl puteți face este să mergeți să vedeți Prăpăstiile Zărneștilor, drumul este practicabil cu mașina, deși este un drum pietruit, dar nu este nevoie de parcurgerea traseului montan pentru a vedea miracolul stâncos al naturii.
Erau foarte multe mașini, mulți oameni veniți numai pentru aceste locuri. De asemenea, puteți pierde o oră-două și în Zărnești, fiind o localitate micuță, dar cu o arhitectură frumoasă!
Despre traseu
Traseul despre care v-am vorbit spre rușinea mea este primul meu traseu pe munte. Mi-am dorit întotdeauna să merg mai mult pe munte, dar până acum nu am avut nici ocazia, nici oamenii și nici voința să îmi creez singură astfel de ocazii, dar cumva dorința a fost cu mine mereu!
Cu ceva timp în urmă am încercat să plănuim o ieșire la munte cu un cuplu de prieteni, moment în care i-am cerut unui fost coleg de muncă, munțoman cu acte în regulă (te salut Ionuț C. pe această cale), ceva indicații despre trasee pe munte de dificulate mică și medie pe care le-am putea face.
Omul și-a dedicat ceva timp și mi-a făcut un document cu indicații care s-au dovedit prețioase și cum ieșirea cu cei doi prieteni despre care ziceam mai sus nu s-a concretizat, acum cu Plaiul Foii a fost fix ce aveam nevoie.
Traseul era inclus în indicațiile colegului meu și cu ceva research în prealabil (recomand munții-noștri) am reușit să îmi adun toate informațiile încât să mă simt stăpână pe mine că pot duce la bun sfârșit ceea ce mi-am propus, lucru care s-a și întâmplat.
Așa cum vă spuneam traseul (linia galbenă) începe de la Fântâna lui Botorog, iar prima mare oprire o reprezintă Cabana Curmătura, loc cunoscut printre cei care merg cu regularitate pe munte. Aici se poate campa, vă puteți și caza și puteți lua masa.
Traseul până la cabană este de nivel mediu aș spune, durează în jur de 3 ore cu tot cu opriri pentru apă și poze și nu prezintă obstacole. Pe drum am avut norocul să ne întâlnim cu alți foști colegi de-ai mei de la unul din locurile de muncă, iar asta a făcut traseul și mai plăcut!
Aveți nevoie de ceva condiție fizică oricum, pentru că este un traseu lung, iar dacă nu o aveți sigur vă veți alege cu febră musculară! De asemenea, foarte important este și echipamentul. Nu mă dau vreo expertă, dar un minim necesar ar fi:
- o pereche de bocanci confortabili pe care să nu îi luați la prima purtare pe traseu (asigurați-vă că sunt confortabili, nu vă bat și nu vă strâng)
- haine prin care să respire pielea (se transpiră mult, mai ales dacă mergeți pe vreme caldă)
- un polar – la fel, ceva prin care să vă respire pielea
- pelerine de ploaie (nu se știe niciodată) dacă este prea cald pentru haine impermeabile, pelerinele sunt o variantă bună
- frontală (deși pentru începători este bine să te informezi din timp cât de lung este traseul și să îți planifici plecarea încât să te întorci pe lumină)
- tricou/bluză de schimb – după cum ziceam, se transpiră mult și este bine să ai haine de schimb
- apă & snacks – foarte important este să ai la tine apă, hidratarea are un rol important și deși pe unele trasee sunt izvoare de apă, mai bine să fii pregătit. La fel și cu snack-urile, un biscuite bogat în fibre, un baton proteic – alege alimentecare rezistă în condițiile în care călătorești și care să îți țină de foame
- voie bună și eventual un partener – ca ultimă recomandare, luați cu voi voia bună și o companie plăcută
Ce am scris mai sus sunt doar câteva sfaturi pe care eu le-am găsit utile pentru mine, dar recomand să vă documentați înainte de parcurgerea oricărui traseu sau mai bine să mergeți la drum cu oameni care fac sau au mai făcut trasee!
De la cabană (1470 altitudine) noi am decis să nu ne întoarcem pe același traseu ci să pornim pe cel cu linie albastră care deși este aproximativ la fel ca durată de timp, în jur de 3h – 3h30m are porțiuni care necesită ceva mai multă atenție!
Atât la dus, cât și la întors, peisajul a fost așa cum îmi doream: creste de munți scăldate de soare, iarbă verde, stâne de oi vegheate de câini ciobănești, bucurie și timp de relaxare în care să te bucuri de viață.
Prăpăstiile Zărneștilor sunt pe o zonă cu drum forestier, se poate parcurge și de la Fântâna lui Botorog mergând drept înainte sau se poate să faceți ca noi, să le traversați după întregul traseu.
În total, traseul a fost de 18km și da, m-am ales cu febră musculară (carantina și lucratul de acasă a făcut condiția mea fizică să devină inexistentă) și cu glezne umflate din cauza bocancilor care deși nu au fost la prima purtare, au fost prea rigizi pentru picioarele mele, dar peisajele, mulțumirea și bucuria resimțită fac ca cele două să nici nu conteze!
Concluzii
Plaiul Foii pentru mine, după weekend-ul petrecut acolo, ocupă un loc pe lista scurtă a destinațiilor de suflet. Recomand atât cazarea, Cabana Plaiul Foii, cât și locul în sine, fiindcă veți fi înconjurați de frumuseți la fiecare pas!
Am întârziat eu cu articolul, dar se anunță un octombrie călduros, așa că puneți mâna pe telefon și apucați-vă de împachetat, muntele vă așteaptă! (Las aici și o melodie de pe vremea când eram pricepută și adoram să cânt folk la chitară – constat că versurile au rămas bine întipărite în minte )
Multumim de vizita! Ne bucuram ca ati petrecut cateva zile frumoase la noi la munte!
Data viitoare, va recomandam sa vizitati si Rezervatia de Ursi Zarnesti sau Centrul de Vizitare al Parcului National Piatra Craiului.
Va asteptam sa reveniti!
Mulțumesc și eu pentru vizita voastră aici! Era cât pe ce să mergem și la Rezervația de Urși, dar timpul nu a fost suficient, data viitoare cu siguranță!